În România anului 2025, în București nu există niciun centru pentru tratarea adicțiilor, construit de la zero de statul român. În timp ce guvernanții se bat în taxe, impozite și revelații politice de campanie, realitatea cruntă bate orice scuză sau explicație politică. Cazurile în care copiii și tinerii, de la vârste fragede, dar și adulții cad pradă drogurilor ating în zilele noastre cote alarmante. De-a lungul anilor, statul i-a văzut mereu simple cifre pe hârtie, elemente banale de procedură sau o statistică nefericită.
Consumul de droguri în rândul adolescenților nu mai este un fenomen izolat, ci este o realitate care cere un răspuns informat, documentat și soluții concrete. Celebra românească „las că merge și așa” nu face decât să prelungească agoniile și să ducă la un final tragic pentru mulți tineri, ajunși dependenți de droguri.
Vârsta consumatorului de droguri român a scăzut foarte mult în ultima perioadă. Astăzi, copii cu vârsta de 12-13 ani ajung de la școală direct la spital cu supradoze.
Această situație ridică o serie de probleme în legătură cu lipsa de securitate în interiorul unităților de învățământ, dar și absența unor programe de informare și de prevenție despre ceea ce înseamnă, cu adevărat, dependența și consumul de droguri.
Bucureștiul are șansa de a avea primul centru de tratare a adicțiilor
Clădirea, care va fi administrată de DGASPC, Sector 2 , se află în Strada Carotenilor, nr. 21 -23, în Sectorul 2 – și urmează să fie consolidată, extinsă cu un etaj și reconfigurată, pentru a putea fi adaptată pentru acest tip de de servicii.
„Noi continuăm să lucrăm la ceea ce înseamnă strategia locală de prevenire a consumului de droguri, care va intra în forma finală în Consiliul Local spre aprobare, vineri, 29 august. Am avut deja dezbaterea publică, la care au fost invitați și au participat toți factorii importanți în zona asta, de la organizații neguvernamentale, instituții ale statului, atât la nivel local, cât și la nivel central, diferite persoane fizice cu expertiză în acest domeniu.
Nu există la nivel de București astfel de centre care să aparțină statului. Suntem zero, nu există nici măcar unul. Eu cred că, dacă lucrurile vor merge așa cum trebuie, anul viitor, pe vremea aceasta vom avea primii beneficiari înscriși la centrul nostru”, a declarat Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2 pentru Gândul.
Ce prevede concret strategia primului centru de reabilitare din București?
Proiectul din Sectorul 2 se dorește a fi unul revoluționar la nivel de capitală. Realitatea arată că ar veni într-un moment dureros și provocator pentru familiile în care, cel puțin un membru, se confruntă cu dependența consumului de stupefiante.
Primul centru de adicții, gândit să-și desfășoare activitatea în Sectorul 2, își propune să aibă o strategie integrată, care să țină cont de nevoile consumatorului, dar și de cele ale aparținătorilor, care trăiesc de multe ori un adevărat calvar, pentru a-i ajuta pe cei dragi, căzuți pradă drogurilor.
Interlocutoarea Gândul susține că nu vrea ca acest proiect să fie o simplă strategie care dă lecții, ci o abordare de perspectivă care să ofere sprijin concret, sperând să fie un model de bună practică și pentru alte comunități.
„Ne propunem să desfășurăm programe educaționale în școli, adaptate diferitelor vârste, cu scopul de a preveni consumul de droguri și de a întări sănătatea emoțională a elevilor. Vom organiza ateliere cu activități sportive, artistice, recreative, dar și sesiuni de mentorat pentru adolescenții vulnerabili. Ne dorim să derulăm campanii interactive, în care părinții să conlucreze cu elevii și cu profesorii, pentru că de multe ori această relație este uneori scindată și încercăm să îi reconectăm unii cu ceilalți.
Pentru familii, strategia presupune workshop-uri dedicate părinților, în special celor care se confruntă cu situații dificile sau provin din medii vulnerabile. Vom elabora ghiduri de educație parentală și, de asemenea, mamele aflate în risc vor putea beneficia de sprijin. La nivel comunitar, vom organiza campanii de informare în cartiere vulnerabile și de asemenea, vom vom face o platformă online anonimă, care va fi pusă la dispoziția celor care au nevoie de sprijin, informații sau consiliere directă.
Strategia include și ateliere care vor promova sănătatea mintală și alternative la consumul de substanțe. Practic, este o strategie care nu dă lecții, ci oferă sprijin concret. Sperăm să fie un model de bună practică și pentru alte comunități. Chiar am văzut că sunt și alte sectoare care ne urmează în acest demers și care încep să discute pe marginea unei strategii locale, după ce doi am lansat asta”, mărturisește Alexandra Dobre.
„Ne dorim ca acest centru să găzduiască în permanență beneficiari”
Centrul de reabilitare pentru persoane cu adicții va găzdui simultan 20 de băieți, cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani, care vor primi tratament, terapie psihologică, activități ocupaționale și sprijin pentru reintegrarea în societate, fără a recidiva.
Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2, recunoaște că planul dorit este acela ca acest centru să devină unul de permanență, cu șanse totale de reabilitare pentru tinerii care ajung în zona dependențelor. Planul trebuie însă adaptat la cadrul legislativ actual.
„Este gândit ca un centru rezidențial de reabilitare, dedicat sprijinirii tinerilor. Teoretic, ar fi exclusiv pentru băieți, pentru că nu pot fi tratați laolaltă băieții și fetele. Raționamentul pentru care am ales să fie unul dedicat pentru băieți a fost unul legat de statistică, în sensul în care băieții sunt într-un număr mai mare dependenți de substanțe psihoactive. În primul rând, centrul se va adresa băieților cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani, care vor avea recomandare medicală de reabilitare.
Centrul va putea găzdui simultan 20 de beneficiari. Ne dorim ca aceștia să beneficieze de atenția dorită, de servicii de înaltă calitate, să poată participa la ateliere și la activități, cu tot ce înseamnă partea de reabilitare. Programul va fi personalizat în funcție de evaluarea pe care o va realiza echipa multidisciplinară a centrului. Tinerii vor putea sta acolo între 3 și 12 luni. Vom avea personal angajat, dar și colaboratori. Adică, psihologi, asistenți medicali, medici, terapeuți, personal administrativ etc. Nu vă pot spune cu precizie dacă va fi un centru rezidențial sau nerezidențial, în sensul în care dacă vor sta peste noapte sau nu.
Planul la acest moment este ca ei să stea acolo permanent, bineînțeles, cu acceptul părinților pentru minori, cu toate procedurile legale. Pentru că, dacă ar fi să ne gândim că tânărul vine pe parcursul zilei, tu îi oferi toate serviciile, consiliere, activități de reintegrare, iar seara îl redai comunității din care el provine cu aceste probleme de dependență, nu știu cât de multe am putea să rezolvăm așa.
Tocmai de aceea, ar fin ideal să fie un centru de permanență. Dar, lucrurile acestea nu depind în totalitate de noi. Sunt niște circuite medicale care trebuie avizate, mulți pași de parcurs. Ceea ce noi ne dorim este ca acest centru să poată să găzduiască în permanență, adică inclusiv pe parcursul nopții beneficiari, însă asta va depinde foarte mult de constrângerile legislative în vigoare”, a precizat Alexandra Dobre.
Trei din 10 copii știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive
Trei din 10 copii știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive sau droguri, aproape unu din doi adolescenți a fumat sau a vapat în ultima săptămână, potrivit unei anchete a asociației Salvați Copiii România, din iunie 2024.
- Aproape unu din trei adolescenți afirmă că a consumat alcool în ultima săptămână.
- Aproape jumătate dintre copiii peste 14 ani a fumat/ vapat în ultima săptămână.
- Copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din mediul rural susțin că sunt stresați, demoralizați sau deprimați.
- Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool și tutun; 27% afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat, în ultima săptămână.
- Cu toate acestea, doar 3% dintre copii afirmă că au consumat personal substanțe psihoactive sau droguri, fără nicio diferențiere privind vârsta, genul sau mediul de rezidență.
- Dintre cei care spun că au consumat personal, cei mai mulți susțin că au făcut acest lucru de mai multe ori – peste jumătate dintre ei -, iar substanța cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy și LSD. Majoritatea copiilor au auzit de cel puțin una dintre substanțele psihoactive menționate în studiu.
- Când vine vorba de grupele de vârstă, copiii peste 14 ani afirmă că au auzit într-o proporție mult mai mare de toate tipurile de substanțe psihoactive, comparativ cu copii sub 14 ani.
- „Un copil la 12 ani nu are de ce să se drogheze, decât dacă are o problemă psiho-emoțională”
Materialul integral poate fi citit pe GÂNDUL.RO!
CITIȚI ȘI: