Pentru funcţia de preşedinte al României concurează 11 candidaţi, dintre care patru independenţi. Pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu are candidat propriu la alegerile prezidenţiale.
Premierul Marcel Ciolacu, singurul candidat PSD care a ratat finala prezidenţială în ultimii 35 de ani, a refuzat să intre din nou în competiţie. Prin urmare, social-democraţii mizează pe fostul liberal Crin Antonescu, candidatul comun al coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorităţi naţionale, potrivit analizei News.ro.
- Totuşi, pe buletinul de vot se regeşte numele unui fost lider PSD: Victor Ponta, revenit în competiţia pentru Cotroceni după 10 ani, de această dată ca independent.
- Preşedintele USR Elena Lasconi, finalista alegerilor din toamnă, se luptă pe acelaşi culoar electoral cu primarul Capitalei, Nicuşor Dan, intrat în cursă tot ca independent.
- Partidele suveraniste – AUR şi POT – au decis ca Anamaria Gavrilă să se retragă pentru a nu diviza voturile, iar candidat comun a rămas George Simion, care încearcă să transfere electoratul lui Călin Georgescu.
- Tot din zona suveranistă, pe buletinul de vot figurează şi Cristian Terheş, ales europarlamentar pe lista AUR. Terheş a candidat şi în toamnă, când a obţinut doar 1%.
- De asemenea, Silviu Predoiu, fostul şef al SIE, candidează din nou la prezidenţiale, după ce la alegerile din noiembrie s-a clasat pe ultimul loc, primind mai puţine voturi decât Ludovic Orban, care a abandonat cursa electorală în favoarea Elenei Lasconi.
Cele mai relevante informaţii despre cei 11 candidaţi la alegerile prezidenţiale:
1. Nicuşor Dan – candidat independent
Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. Ulterior, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona.
S-a întors în România, unde a înfiinţat, pe model francez, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală.
În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei. Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate.
În 2024, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut. La scurt timp după anularea alegerilor din noiembrie, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura ca independent la prezidenţiale. Susţine că nu-şi doreşte schimbarea Guvernului Ciolacu, dar s-a pronunţat pentru intrarea USR la guvernare.
2. Crin Antonescu – candidat PSD-PNL-UDMR
Crin Antonescu (65 de ani) este istoric. Ca elev, a câştigat olimpiada naţională de istorie, apoi a urmat aceeaşi specializare la Universitatea Bucureşti. La mijlocul anilor 1980, a primit repartiţie ca profesor într-un sat din judeţul Vaslui.
După Revoluţie, s-a înscris în PNL. La alegerile parlamentare din 1992, a devenit deputat. În total, a bifat şase mandate consecutive de parlamentar – patru de deputat şi două de senator. În 1997, în timpul guvernării CDR, Crin Antonescu este numit ministrul Tineretului şi Sportului, funcţie din care promovează rentele viagere pentru campionii olimpici ai României, lege aflată şi azi în vigoare.
În 2017, Crin Antonescu era întrebat dacă ia în calcul să revină în politică. ”Şi Brătianu dacă învie, nu mă întorc în politica activă”, răspundea Antonescu.
S-a întors în decembrie 2024, din postura de candidat comun PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidenţiale. ”Glumind un pic, Brătianu nu a înviat, dar dacă ar fi înviat Brătianu, probabil că nu mai era nevoie să candidez eu”, a explicat Crin Antonescu. Soţia sa, Adina Vălean, este europarlamentar din 2007, între 2019 şi 2024 fiind comisar european pe Transporturi.
3. Victor Ponta – candidat independent
Victor Ponta (52 de ani) a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, ulterior fiind procuror şi asistentul luI Adrian Năstase, la acea vreme profesor de drept internaţional şi, în plan politic, lider al PSD alături de Ion Iliescu. În 2001, când Adrian Năstase a ajuns prim-ministru, l-a numit pe Victor Ponta şeful Corpului de Control al Guvernului.
În 2003, Victor Ponta a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat şi vicepreşedinte al PSD, tot cu susţinerea lui Adrian Năstase. La alegerile parlamentare din 2004, Ponta devine deputat de Gorj, la numai 32 de ani
La scurt timp, Adrian Năstase pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu, apoi pierde şefia PSD. Este înlocuit cu Mircea Geoană, dar Victor Ponta rămâne în conducerea partidului şi ajunge vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. În decembrie 2008, Ponta obţine al doilea mandat de parlamentar. După alegeri, PSD intră la guvernare alături de PDL, iar Victor Ponta este numit ministru pentru relaţia cu Parlamentul în primul guvern Boc.
În martie 2012, USL reuşeşte să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În consecinţă, preşedintele Traian Băsescu l-a numit prim-ministru pe Victor Ponta. În iunie 2023, liderul PSD Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru şi l-a numit pe Victor Ponta consilier onorific pentru relaţii economice internaţionale. La alegerile parlamentare din decembrie 2024, Marcel Ciolacu i-a oferit un loc eligibil pe lista PSD, iar Victor Ponta a ajuns din nou deputat, bifând al cincilea mandat de parlamentar.
Între timp, Ponta a fost exclus din PSD, după ce a contestat decizia coaliţiei de guvernare de a-l susţine pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale. Anul trecut, Victor Ponta şi Daciana Sârbu au divorţat după aproape 20 de ani de mariaj.
4. Elena Lasconi – candidat USR
Elena Lasconi (52 de ani) a fost, timp de 25 de ani, jurnalist la ProTV, unde s-a ocupat cu preponderenţă de subiecte sociale. În 2020, a lăsat cariera de jurnalist pentru a intra în politică. A candidat din partea USR la alegerile locale şi a reuşit, surprinzător, să câştige primăria Câmpulung Muscel, oraş unde îşi construise o casă.
În toamna anului 2023, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, preşedintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă. Motivul? În emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, Elena Lasconi a dezvăluit că a participat la referendumul pentru familia tradiţională organizat de PSD în 2018 şi a votat ”DA”. Poziţionarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiţionale a stârnit critici masive în rândul electoratului USR şi chiar din partea fiicei sale.
Lasconi a rupt alianţa cu PMP şi Forţa Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale şi europarlamentare, şi a mers pe cont propriu. La scrutinul prezidenţial din luna noiembrie, Elena Lasconi a reuşit să se califice în turul doi, devansându-l pe liderul PSD Marcel Ciolacu la o diferenţă de numai 2.700 de voturi.
Însă CCR a anulat alegerile prezidenţiale, pe motiv că forţe externe s-au implicat în campania candidatului independent Călin Georgescu, câştigătorul primului tur. La începutul lunii martie, Elena Lasconi a anunţat că e dispusă să renunţe la cursa prezidenţială cu o condiţie: preşedinte-interimar Ilie Bolojan să devină candidatul comun al forţelor pro-europene.
Însă coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a refuzat să-l înlocuiască pe Crin Antonescu cu Ilie Bolojan. Drept urmare, Elena Lasconi şi-a depus din nou candidatura pentru Cotroceni, deşi unii lideri USR i-au cerut să se retragă în favoarea lui Nicuşor Dan, intrat în cursa pentru prezidenţiale după anularea alegerilor din noiembrie.
Ca preşedinte de partid, Elena Lasconi a reuşit să ridice USR de la 9% (scorul de la europarlamentare) la puţin peste 12% – scorul de la parlamentare. USR a negociat în primă fază o alianţă cu PSD, PNL şi UDMR, dar în final a rămas în opoziţie. În cazul în care ajunge preşedinte, Elena Lasconi susţine că va forţa demisia Cabinetului Ciolacu şi intrarea USR la guvernare alături de forţele pro-europene.
5. Cristian Terheş- candidat Partidul Naţional Conservator Român
Cristian Terheş (45 de ani) a emigrat în America în anul 2002, după terminarea Seminarului teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunităţii greco-catolice într-un oraş din statul California. S-a remarcat în spaţiul public în vara anului 2012, la referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. La acea vreme, Terheş se poziţiona vehement împotriva PSD.
Din postura de preşedinte al Asociaţiei românilor Greco-Catolici din SUA, preotul Terheş susţinea cauza statului de drept, pledând public pentru politiceni ca Traian Băsescu sau Monica Macovei. De asemenea la alegerile prezidenţiale din 2014, Terheş a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici la adresa lui Victor Ponta şi a social-democraţilor.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, Terheş a obţinut doar 1% din voturi, deci a rupt foarte puţin din voturile electoratului naţionalist. În acelaşi timp, nici George Simion nu a reuşit să intre în finala prezidenţială, fiind devansat la mare distanţă de Călin Georgescu, eliminat până la urmă din cursă de CCR.
Cristian Terheş şi George Simion se vor înfrunta din nou la scrutinul din luna mai. Terheş este susţinut pentru Cotroceni de Partidul Naţionalist Conservator, formaţiune în care mai activează şi fostul premier PSD Viorica Dăncilă.
6. Lavinia Şandru – candidat PUSL
Lavinia Şandru (50 de ani) este, la bază, actriţă. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureş, apoi a realizat emisiuni de radio şi televiziune. La începutul anilor 2000 a intrat în politică, devenind preşedintele filialei Mureş a PD, partid condus la acea vreme de Traian Băsescu
La alegerile parlamentare din 2004 a devenit deputat. În aceeaşi perioadă, Traian Băsescu a fost ales preşedintele României, după finala cu Adrian Năstase, prin urmare au început negocierile de culise pentru şefia PD.
După o absenţă de peste un deceniu, a revenit în politică în 2024. S-a înscris în PUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. La alegerile parlamentare din decembrie 2024, PUSL a primit câteva locuri pe lista PSD. Astfel, Lavinia Sandru a deschis lista PSD Sibiu pentru Senat. În ciuda faptului că a ocupat prima poziţie pe listă, Lavinia Şandru a ratat intrarea în Parlament.
În viaţa privată, Lavinia Şandru a fost căsătorită timp de 10 ani cu Darius Vâlcov, fost primar PD al Slatinei, trecut ulterior la PSD. Vâlcov execută în prezent o pedeapsă de 6 ani pentru corupţie, într-un dosar în care procurorii au descoperit tablouri de Renoir îngropate în cimitir şi lingouri de aur ascunse în pereţii falşi ai unor case.
7. George Simion – candidat AUR
George Simion (38 de ani) s-a remarcat în spaţiul public în martie 2009, când s-a dus cu lumânări la ziua fostului preşedinte al României Ion Iliescu. ”Pentru morţii de la revoluţie”, a spus Simion, la acea vreme student la Universitatea din Iaşi, în cadrul unui program de master dedicat crimelor comunismului.
Ulterior, a fondat platforma civică Acţiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova. Alături de Simion, co-preşedinte al Acţiunii 2012 era Marius Lulea, în prezent prim-vicepreşedinte al AUR.
George Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, însă a obţinut doar 1,2%. În acelaşi an, a fondat partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, astăzi europarlamentar. Deşi avea doar câteva luni de existenţă politică, AUR a devenit surpriza alegerilor parlamentare din 2020, reuşind să obţină un scor de 9%.
Printre politicenii care au intrat în parlament pe listele AUR s-a numărat şi Diana Şoşoacă, exclusă ulterior din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR, sub conducerea lui George Simion, a primit 15% din voturi.
În noiembrie, a candidat la alegerile prezidenţiale. Deşi majoritatea sondajelor de opinie arătau că intră în finala prezidenţială, George Simion a terminat pe locul patru, cu aproape 14%. O săptămână mai târziu, AUR, partidul condus de George Simion, a obţinut peste 18% la alegerile parlamentare.
George Simion şi-a exprimat susţinerea pentru Călin Georgescu şi a cerut reluarea turului doi. După ce Curtea Constituţională a invalidat candidatura lui Călin Georgescu pentru prezidenţiale, liderul AUR a anunţat că se înscrie în cursa electorală alături de preşedintele POT Anamaria Gavrilă, urmând ca unul dintre ei să se retragă pentru a nu diviza voturile blocului suveranist.
În final, Anamaria Gavrilă a făcut un pas în spate. După ce şi-a depus candidatura, George Simion a intrat în conflict cu deputatul Gigi Becali, unul dintre apropiaţii săi, care a dezvăluit investiţiile în AUR. În campania de anul trecut, Simion promitea că AUR nu va face alianţă cu PSD. Totuşi, AUR s-a aliat cu PSD, PNL şi partidul lui Piedone pentru a forma o majoritate în Consiliul general al Capitalei, ostilă primarului Nicuşor Dan.
8. John Ion Banu – candidat independent
Ion Banu (64 de ani) este inginer mecanic de profesie. A absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti, iar în 1985 a emigrat în SUA.
S-a întors ocazional în România, pentru a candida la alegerile prezidenţiale din 2019, unde a obţinut cel mai mic număr de voturi dintre toţi candidaţii: doar 25.769 (0,3%). John Ion Banu va candida din nou la alegerile prezidenţiale din mai, deşi asupra sa planează suspiciunea că a falsificat o parte a semnăturilor de susţinere.
Conform legii, BEC i-a acceptat candidatura, dar concomitent a sesizat Parchetul, pe motiv că apare acelaşi scris de mână în dreptul mai multor susţinători. Într-un interviu din 2017, Banu dezvăluia că a votat cu Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 2016, când actualul preşedinte american reuşea să câştige primul mandat. De asemenea, Banu pleda ca românii să deţină arme.
9. Silviu Predoiu – candidat Liga Acţiunii Naţionale
Silviu Predoiu (66 de ani) este de profesie inginer geolog. A absolvit studiile în 1984, iar între 1987 şi 1989 a urmat un curs de informaţii externe la Şcoala de ofiţeri de Securitate. În aceeaşi perioadă, tatăl său era şeful miliţiei (poliţiei) Giurgiu.
Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, şi funcţia de director interimar al SIE, asigurând tranziţia între directorii civili. Aşadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleşcanu şi Gabriel Vlase, în mandatele preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.
Fostul şef al SIE a candidat şi la alegerile prezidenţiale din toamnă, unde s-a clasat pe ultimul loc. A primit doar 0,12%, adică 11.246 de voturi.
10. Daniel Funeriu – candidat independent
Daniel Funeriu (53 de ani) este chimist. În vara anului 1988, când era elev în clasa a XI-a, regimul comunist i-a permis să plece într-o excursie în Franţa, unde a rămas clandestin. S-a stabilit la Strasbourg. La câteva luni distanţă, a reuşit să câştige premiul II la olimpiada de chimie din Franţa. Ulterior, obţine diploma de inginer chimist şi termină studiile ca şef de promoţie.
Din 2014 s-a retras din viaţa politică şi s-a întors în cercetare. Până în 2023, când a devenit Înalt Consilier UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova, numit direct de Bruxelles, funcţie pe care o deţine şi astăzi.
11. Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar, însă n-a profesat niciodată. După 7 ani în care a studiat şi a locuit în Timişoara, s-a mutat în Capitală.
În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la preşedinţie, fără niciun fel de bun pe numele său. Cinci ani mai târziu, în aprilie 2024, declaraţia de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European era, de asemenea, goală. Nicio casă, niciun teren, nicio maşină, nicio sursă de venit.
După doar câteva luni, în octombrie 2024, Popescu declara, brusc, 13 terenuri agricole şi unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făureşti, cu o suprafaţă de circa 2 hectare. De asemenea, în declaraţia de avere a mai apărut şi o casă de 78 de metri pătraţi, în aceeaşi localitate.
CITIȚI ȘI:
Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă – BREAKING NEWS
Călin Georgescu a fost favorizat de TIKTOK. Anunțul crucial al CSAT