Zi istorică pentru România! Țara noastră a intrat în Schengen-ul terestru. Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a decis astăzi, la Bruxelles că România și Bulgaria vor intra complet în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Este un moment extrem de important pentru țara noastră, care așteaptă de ani buni un vot favorabil pentru aderarea la spațiul european de liberă circulație. La Consiliul JAI a participat și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Pe ordinea de zi a Consiliului JAI, care va avea loc la Bruxelles, a fost trecut și punctul „Decizia Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea”.
Ce este Consiliul JAI
Consiliul JAI este format din miniștrii de interne și de justiție ai statelor membre ale Uniunii Europene. Una dintre funcțiile acestui consiliu este de a decide extinderea spațiului Schengen, care permite circulația fără controale la frontieră între țările membre.
În cazul României, pentru a deveni membru Schengen, este necesar un vot unanim al celor 27 de state membre.
Deși există un sprijin larg din partea majorității statelor membre, Olanda și Austria au exprimat în trecut rezerve față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. În special, Austria a fost vocală, argumentând că extinderea spațiului Schengen ar putea crește presiunile migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, potrivit informațiilor Antena 3.
Austria a anunțat deja că renunță la veto
România şi Bulgaria au intrat în aprilie în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar Austria s-a opus prin veto admiterii depline a celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie, acuzându-le că nu combat suficient migraţia ilegală.
Cu toate acestea, ultimul obstacol în calea aderării celor două ţări la spațiul Schengen a fost înlăturat. După lungi negocieri, Austria a anunțat că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne, Gerhard Karner.
„Putem trece la următorul pas la JAI”, a afirmat Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După «Schengen aerian», «Schengen terestru» este, acum, deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.
Ce înseamnă aderarea completă la Schengen pentru România
Aderarea completă a României la spațiul Schengen este crucială din mai multe perspective:
1. Eliminarea timpilor de așteptare la granițe
Pentru transportatori și cetățeni, controalele la frontierele terestre generează costuri și întârzieri semnificative. Aderarea ar elimina aceste obstacole, ceea ce ar reduce costurile logistice și ar facilita circulația mărfurilor și a persoanelor.
Impact economic: Transportatorii rutieri ar economisi sute de milioane de euro anual prin eliminarea timpilor de așteptare la granițe.
Mobilitate sporită: Cetățenii ar putea călători liber fără să fie opriți pentru controale la frontiere.
2. Consolidarea poziției economice
România ar deveni mai atractivă pentru investitori, deoarece ar beneficia de integrarea deplină în piața unică europeană. De asemenea, fluxurile comerciale ar fi mai eficiente:
Logistică îmbunătățită: Schimburile comerciale cu țările UE s-ar desfășura mai rapid.
Creșterea competitivității: România ar avea un avantaj comparativ pe piețele externe.
3. Integrare simbolică și politică
Accesul complet la spațiul Schengen ar avea o valoare simbolică importantă pentru România, demonstrând integrarea deplină în Uniunea Europeană.
Egalitate în cadrul UE: Eliminarea controalelor terestre ar pune România pe picior de egalitate cu celelalte state membre.
Consolidarea apartenenței: Ar elimina sentimentul de marginalizare din cauza controalelor la frontiere.
4. Facilitarea turismului și a mobilității
România ar deveni mai accesibilă pentru turiștii din UE, ceea ce ar stimula sectorul turistic. În același timp, românii ar putea circula fără restricții prin toate statele membre Schengen, inclusiv la granițele terestre.
5. Securitate mai eficientă
Participarea la mecanismele Schengen implică schimburi de informații prin sistemele comune (ex. SIS – Sistemul de Informații Schengen). Astfel, România ar contribui mai eficient la asigurarea securității europene, fără să fie privită ca un „punct slab” al frontierei externe.
CITIȚI ȘI:
NEGOCIERI dure pentru formarea noului guvern. Cum se împart ministerele
